Summitul România Imună: plângere penală pentru prelucrare ilegală de date, sesizare ANI pentru conflict de interese al Martinei Orlea și cerere de documente la Comisia Europeană

Pe 27 mai 2026, la Palatul Cotroceni, sub privirile binevenitoare ale Președintelui Nicușor Dan, ale ministrului Apărării Radu Miruță și ale directorului Cyberint din SRI Anton Rog, o asociație de care n-a auzit nimeni până acum a prezentat un raport în care explică românilor ce gândesc greșit.

Inițiativa se numește „România Imună”. Organizația din spate se numește Asociația Tehnologia pentru Umanitate, CUI 51481065, înregistrată fiscal în martie 2025, fără niciun bilanț depus, fără nicio apariție în SEAP, cu sediul pe Strada Episcopul Chesarie, Sector 4. Cofondatorii — George Leca, Andreea Nistor și Martina Orlea — provin din mediul educațional privat, prin Asociația pentru Valori în Educație. Experiență în securitate informațională sau dezinformare: zero.

Și totuși, raportul lor a ajuns la Cotroceni, sub patronaj prezidențial, cu SRI-ul si MApN în sală. Uluitor, nu?

Ce conține raportul

25.800 de postări de pe TikTok, Facebook, YouTube, X și Telegram, colectate de la 1.590 de conturi unice, trecute prin algoritmi AI. Rezultatul: oameni etichetați drept „vectori de dezinformare”, „toxici”, „contaminați”. Scoruri de toxicitate. Rate de contaminare. Terminologie epidemiologică aplicată opiniei publice — de unde, probabil, și numele „România Imună”.

Ce opinii au fost clasificate drept „dezinformare”? Critica privatizărilor. Critica companiilor străine care extrag resurse din România. Scepticismul față de UE. Identitatea creștină percepută ca amenințată. Suveranismul. Adică opinii politice protejate de Constituție, exprimate de cetățeni pe conturile lor personale, colectate fără știrea lor și clasificate de un algoritm pe care nimeni nu-l poate verifica.

Și pentru că simpla monitorizare nu era suficientă, raportul propune la pagina 23: „dezactivarea vectorilor de viralizare” (reducerea la tăcere a conturilor), „narrative shifting” (redirecționarea conversației publice), „raportare și eliminare coordonată” a conținutului și un „vaccin informațional”. Remediul pentru opinii incomode: cenzura cu metode de sănătate publică. Si contra narative cu ce frumos e in UE. Combat propaganda prin propaganda? Oare asta e solutia?

Cine a făcut algoritmul și cine l-a plătit

Aici lucrurile devin interesante. Algoritmul care a clasificat opiniile a 1.590 de români si insitutii nu a fost dezvoltat de România Imună. A fost dezvoltat de OPINIONSCIENCE SAS, o firmă franceză cu sediul la Paris, care operează sub brandul Opsci.ai.

Firma a primit finanțare de la Comisia Europeană, prin DG CONNECT, în cadrul proiectului PROMPT — „European Narrative Observatory” (Grant CNECT/LC-02629302). Cu alte cuvinte: bani publici europeni, inclusiv bani ai contribuabililor români, au finanțat un instrument pe care o firmă privată franceză îl folosește comercial pentru a clasifica discursul politic al cetățenilor europeni.

Instrumentul este complet opac. Repository-ul public de cod sursă de pe GitHub (github.com/opinionscience/prompt) conține, la data raportului, zero fișiere, zero linii de cod, zero commits. Nimeni — nici persoanele monitorizate, nici publicul, nici cercetătorii independenți — nu poate verifica pe ce criterii algoritmul decide că o opinie e „dezinformare” și alta e „opinie legitimă”. Cutia neagră e finanțată de UE, exploatată comercial de o firmă privată, iar cetățenii clasificați n-au niciun drept de contestare.

Vrei sa ajuti ONG-ul nostru Patria Prima care investigheaza oameni, fapte si organizatii de care nu se atinge nimeni din presa si face plangeri penale? Nu facem doar jurnalism, noi intervenim si legal. Noi lucram voluntar, banii merg in social media, si desigur, AI si instrumente de prelucrat informatia. Si, cand o sa avem mai multi, la avocati, avem multe actiuni legale de pornit. Doneaza sau citeste cum poti contribui aici ca sa ne putem continua munca! Multumim! Niciun ban nu ajunge la membrii ei ca plata, aici e raportul perfect transparent cu cheltuieli vs venituri pe Trimestrul 1, 2026

Proiectul PROMPT s-a încheiat pe 28 februarie 2026. Trei luni mai târziu, instrumentele lui sunt deja folosite comercial pentru a produce rapoarte cu impact politic, prezentate la nivel de stat. Bani publici, rezultate secrete, exploatare privată. Cam asta e definiția a ce n-ar trebui să existe într-o democrație.

Problema Martina Orlea

Dintre cei trei cofondatori, una are un parcurs special. Martina Orlea a lucrat în campania electorală a lui Nicușor Dan. Cu aproximativ două săptămâni înainte de summit, a fost numită consilier prezidențial pentru Securitate Națională. Adică: cofondezi o inițiativă, ajungi consilier pe exact domeniul inițiativei tale, iar apoi inițiativa ta primește patronaj prezidențial și sală la Cotroceni.

Asta se numește conflict de interese. Nu unul subtil. Unul care se vede de pe Lună.

Ce a făcut Patria Prima

Pe 28 mai 2026, la o zi după eveniment, Asociația Patria Prima a declanșat cinci acțiuni simultane:

1. Plângere penală la Parchetul Sector 4. Împotriva Asociației Tehnologia pentru Umanitate, a lui George Leca, Andreea Nistor și Martina Orlea, pentru prelucrarea ilegală a datelor cu caracter personal (art. 17 Legea 190/2018 — pedeapsă de la 6 luni la 3 ani închisoare) și violarea vieții private (art. 226 Cod penal). Am invocat trei hotărâri CEDO: S. și Marper c. Regatul Unit (2008), Big Brother Watch c. Regatul Unit (2021) și Satakunnan Markkinapörssi c. Finlanda (2017). Mesajul e simplu: nici măcar statele nu au voie să facă ce au făcut ăștia. Cu atât mai puțin un ONG fără bilanțuri.

2. Cerere de informații publice la Administrația Prezidențială. 11 întrebări, printre care: cine a cerut patronajul, ce criterii de selecție a aplicat Cotroceni pentru a alege acest ONG, dacă au verificat legalitatea raportului, cine a făcut lista invitaților, cât a costat evenimentul și dacă a existat vreo analiză de conflict de interese cu Martina Orlea.

3. Cerere de informații publice la Ministerul Apărării. 11 întrebări adaptate: cine l-a invitat pe ministru, dacă MApN a evaluat raportul, dacă prezența ministrului înseamnă gir instituțional pentru propunerile de cenzură, dacă MApN a furnizat date sau expertiză, dacă are vreo legătură cu proiectul PROMPT sau cu Opsci.ai. Plus întrebarea pe care cineva de la MApN o s-o citească de trei ori: consideră ministerul că e compatibil cu valorile democratice să participi la un eveniment care etichetează opiniile cetățenilor drept „toxice” și propune reducerea lor la tăcere?

4. Sesizare la Agenția Națională de Integritate. Privind conflictul de interese al Martinei Orlea. Am solicitat verificarea declarației de interese, evaluarea conflictului la data evenimentului, verificarea dacă s-a abținut de la decizii și dacă a respectat obligațiile de declarare prevăzute de Legea 176/2010.

5. Cerere de acces la documente la Comisia Europeană. În temeiul Regulamentului 1049/2001, am cerut Secretariatului General al Comisiei Europene (DG CONNECT) toate documentele legate de proiectul PROMPT: acordul de grant complet cu anexele, toate deliverabilele tehnice, codul sursă al algoritmului, criteriile de clasificare, rapoartele de testare și bias, documentele privind exploatarea comercială a instrumentelor dezvoltate cu bani publici și planul de management al datelor. Am invocat jurisprudența Curții de Justiție (Sweden & Turco, Breyer v REA, Public.Resource.Org v Commission), obligațiile de Open Science din Horizon Europe și prevederile AI Act — inclusiv art. 5, în vigoare din februarie 2025, care interzice scoringul social și tehnicile manipulative. Comisia are 15 zile lucrătoare să răspundă. Dacă refuză, mergem la Ombudsmanul European și la Tribunalul UE.

De ce contează

Nu pentru că ne deranjează că cineva studiază dezinformarea. Ne deranjează lanțul: bani publici europeni finanțează un algoritm opac, operat de o firmă privată franceză, folosit de un ONG românesc fără experiență și fără bilanțuri, cofundat de o persoană care devine consilier prezidențial pe securitate, prezentat la Cotroceni sub patronaj prezidențial, în prezența SRI și a ministrului Apărării — iar cele 1.590 de persoane si institutii monitorizate nu știu, nu au fost informate și nu pot contesta.

Dacă pana si SRI ar fi făcut raportul ăsta, ar fi fost cel puțin nevoit să respecte un cadru legal de supraveghere cu autorizări și control. Protejata Domnului Nicusor Dan nu s-a obosit cu aceste aspecte plictisitoare.