Un parlamentar român a fost agresat de grănicerii ucraineni. De cinci luni, Ministerul Român de Externe nu are nicio poziție publică.
Populatia care plateste birurile catre Ucraina nu trebuie sa stie cum ne trateaza?
În ianuarie 2026, deputatul Petru-Gabriel Negrea a plecat spre Cernăuți invitat oficial de Universitatea Națională din Cernăuți. La punctul de trecere Siret-Porubne, autoritățile ucrainene l-au oprit, l-au băgat într-un container metalic neîncălzit la -13°C și l-au supus unei percheziții corporale complete. La final i-au spus că e voroh narodu — dușman al poporului. Terminologie stalinistă, aplicată în 2026 unui parlamentar al unui stat NATO, de un stat care vrea să intre în Uniunea Europeană.
Negrea a vorbit public. Parlamentul s-a agitat câteva zile, a mandatat Comisia pentru Politică Externă să ceară explicații și a trecut mai departe. România face asta bine — trece mai departe.
Noi nu am trecut mai departe.
Pe 22 ianuarie am trimis MAE o solicitare cu trei lucruri concrete: condamnare publică a tratamentului, convocarea ambasadorului ucrainean Ihor Prokopchuk la București și garanții scrise că parlamentarii români nu vor mai fi tratați ca suspecți la granița unui stat partener. Aceeași zi, am depus protest formal direct la Ambasada Ucrainei în București, în atenția Dlui Ambasador Prokopchuk personal.
MAE a înregistrat petiția — M3/369/26.01.2026 — și a tăcut. Termenul legal de 30 de zile a trecut. Prelungirea de 15 zile a trecut. La 46 de zile de la înregistrare, pe 13 martie, am notificat MAE că sesizăm Avocatul Poporului dacă nu răspund în 5 zile lucrătoare.
MAE a răspuns pe 11 martie — adresa C2-1/378, cu 56 de zile întârziere față de termenul legal și fără semnătură electronică calificată. Conținut: Ucraina a trimis un răspuns pe 4 martie, Parlamentul a fost informat, interdicția de intrare e măsură suverană a statului ucrainean, persoanele vizate pot contesta conform legislației ucrainene. Niciun cuvânt despre condamnare publică, convocare de ambasador sau garanții — cele trei lucruri pe care le cerusem.
Am depus plângere administrativă prealabilă pe 18 martie și am sesizat Avocatul Poporului că MAE nu respectase termenele legale.
Adjunctul Avocatului poporului Zsolt Molnár a respins sesizarea pe 24 martie — adresa AP nr. 10492/2026. Motivul, invocat din art. 17 alin. 5 din Legea 35/1997: petiția vizează “actele și faptele deputaților” și iese din competența instituției. O confuzie spectaculoasă: noi am reclamat MAE că nu respectă termenele legale, nu am cerut nimic legat de deputatul Negrea personal. Am contestat pe 26 martie.
A doua respingere a venit pe 22 aprilie — AP nr. 12181/2026, tot Dl. Molnár. De data asta argumentul era altul: petiția e formulată de o asociație, nu de persoana fizică vătămată, deci AP nu poate acționa. Și, ca bonus, un avertisment explicit: orice petiție viitoare cu același obiect va fi clasată automat, fără analiză. Ce atata democratie?
Vrei sa ajuti ONG-ul nostru Patria Prima care investigheaza oameni, fapte si organizatii de care nu se atinge nimeni din presa si face plangeri penale? Nu facem doar jurnalism, noi intervenim si legal. Noi lucram voluntar, banii merg in social media, si desigur, AI si instrumente de prelucrat informatia. Si, cand o sa avem mai multi, la avocati, avem multe actiuni legale de pornit. Doneaza sau citeste cum poti contribui aici, sau subscrie lunar la Substack-ul nostru ca sa ne putem continua munca! Multumim! Niciun ban nu ajunge la membrii ONG-ului ca plata, aici e raportul perfect transparent cu cheltuieli vs venituri pe Trimestrul 1, 2026. Avem nevoie de bani de avocati pentru a deschide procese!
Pe 16 mai am trimis o cerere 544 separată la MAE, cerând documente concrete: nota diplomatică trimisă Ucrainei, dacă Ambasadorul Prokopchuk a fost convocat vreodată, conținutul răspunsului ucrainean din 4 martie, ce garanții au fost obținute.
Pe 21 mai, MAE a răspuns prin adresa C2-1/733. Răspunsul conține două idei: am mai răspuns o dată prin C2-1/378, deci subiectul e epuizat; și informațiile “nu pot fi comunicate unor terțe persoane fără calitate în raport cu situația semnalată.” Asociația Patria Prima — organizație civic înregistrată legal, care a depus petiția inițială — nu are calitate să afle ce a făcut statul român pentru un parlamentar al său. Condiție inexistentă în Legea 544/2001, inventată ad-hoc.
Am depus reclamație administrativă pe 28 mai. Pe 11 iunie, Secretarul general Felix Zaharia a semnat răspunsul final — adresa C2-1/811. Comisia internă MAE s-a întrunit pe 10 iunie și a constatat că nu a existat niciun refuz, că totul a fost legal. Ca clarificare suplimentară, documentul confirmă că MAE a solicitat Ucrainei explicații verbal și prin note verbale, că Ucraina a răspuns și că răspunsurile au fost transmise “instituțiilor interesate.” Și apoi, în aceeași adresă, negru pe alb, semnat de Secretarul general al MAE: “Ministerul Afacerilor Externe nu a publicat un comunicat de presă sau o poziție pe această temă.”
Asta e tot. Statul român știe ce i-a răspuns Ucraina despre tratamentul aplicat parlamentarului Negrea. A transmis acel răspuns la instituții pe care nu le numește și n-a spus public niciun cuvânt. Nicio condamnare. Nicio poziție. Nimic din ce am cerut în ianuarie. Romanii nu trebuie sa stie cum ne trateaza statul caruia ii platesc biruri?
Cât despre Ambasada Ucrainei în București — protestul nostru formal din 22 ianuarie nu a primit niciun răspuns în patru luni. Ambasadorul Prokopchuk reprezintă un stat căruia România i-a deschis granițele, i-a primit refugiații și i-a votat fonduri europene. N-a considerat că merită măcar o notificare de primire.
Continuăm. Am depus o nouă cerere 544 pentru copiile notelor verbale și lista instituțiilor care au primit răspunsul ucrainean. Am sesizat Comisia pentru Politică Externă a Camerei — mandatată din februarie 2026, fără niciun update public în cinci luni. L-am contactat direct pe deputatul Negrea să aflăm dacă el personal a primit vreodată conținutul clarificărilor ucrainene.
Tot ce vom primi va fi publicat integral.
Documentele citate sunt disponibile la cerere: info at patriaprima.org. Asociația Patria Prima desfășoară investigații civice de interes public și sesizează autoritățile competente. Nu suntem jurnaliști, doar cetățeni care țin evidența si reclama.



